| Pachetele de DVD-uri "SCOALA DE APICULTURA" - prof. Ioan URSU - DETALII AICI |
| Cuprinsul acestui blog | sau Cautati in blog |
Urmariti-ma si pe Twitter
Follow1 @profulonline
|
 |
Filme de apicultura si pe PROFUL ONLINE TV |
The English version of this post
Cum sa fac?
Ma gandeam sa sparg un perete al lazii iar pe acolo, prin niste fante, sa ajunga matca la rama capcana care sa fie cumva pozitionata in afara lazii.
Cautam o solutie visand cu ochii deschisi .....
Dar oare va trece matca prin acele fante pentru a depune oua pe rama capcana? M-am gandit sa fac distanta dintre fante de 12 mm, exact cat este spatiul dintre doua rame. Rama capcana, asezata perpendicular pe cele 12 rame si situata astfel in afara lazii, ar fi facut ca matca, de pe orice interval s-ar fi aflat, sa ajunga la ea si sa depuna oua in celulele de trantori construite de albine. Ideea mi s-a parut nastrusnica la inceput pentru ca ma intrebam: Pe ce sa se sprijine rama capcana in afara lazii? Cu ce s-o acopar? Intrebari peste intrebari, exact ca la o problema interesanta de matematica.
Prototipul Bio Stup
Am indepartat acel perete al lazii de 12 rame, am prelungit lada cu un buzunarel (o improvizatie la inceput) iar in locul peretelui am aranjat un grilaj cu fante de 12 mm. Grilajul l-am realizat din partile laterale ale ramelor standard, punandu-le una langa alta iar pentru sustinerea celor 12 rame din interiorul lazii am pus o sipca pe care sa se spijine acestea. Am intors ramele asa fel incat fanta din grila sa coincida cu spatiul dintre doua rame. Perpendicular pe cele 12 rame din cuib am asezat rama claditoare. Acesta a fost prototipul Bio Stup (realizat la inceput intr-o forma rudimentara) care avea sa se transforme in cea mai interesanta idee. Dar care era aceasta idee? Captarea mult mai eficienta a femelelor de varroa si accesul rapid la rama capcana, fara a ridica caturile si deci fara sa deranjez familia de albine. Nu am populat niciodata acel stup, ci doar l-am folosit ca prototip pentru transformarea unei lazi de 17 rame in primul Bio Stup.
Primul Bio Stup obtinut din transformarea unui stup obisnuit pe 17 rame
Am construit grila, am fixat-o la o distanta care sa-mi permita sa intorc primele 12 rame, iar dupa grila am pus rama capcana si restul de rame. Pentru ramele situate dupa grila (3 rame plus rama capcana) am facut o rampa de zbor in dreptul lor. Am hotarat ca dupa rama-capcana sa pun o diafragma, iar in buzunarelul celor 3 rame sa imperechez o matca. M-am gandit ca la nevoie sa trec usor matca din familia de baza in buzunarel si invers. De aceea am facut doua ochiuri in diafragma: unul pentru uniformizarea mirosului si altul cu plasa Hanneman. Peste familia de baza am pus doua caturi de jumatate (1/2) si astfel rama capcana a ramas in afara cuibului. Cum am dorit sa pun acelasi capac de pe lada de baza si peste caturi, am ramas cu spatiul liber de deasupra buzunarelului. Astfel a aparut ideea unei noi cutii, pe care am numit-o roinita, care sa acopere acel spatiu si care sa stea lipita de cele doua caturi. Peste roinita si peste cele doua caturi se potriveste perfect capacul de pe lada de baza.
Imbunatatiri aduse primului Bio Stup
M-am gandit ca acum e cazul sa punem si un fund anti-varroa si astfel a aparut si ideea colectorului intern de polen, pe care-l introducem pe urdinis. Albina cu grauncioarele de polen pe picioruse, este prinsa ca intr-o capcana intre placa activa si plasa de pe fundul stupului si obligata sa treaca prin orificiile placii active. Grauncioarele de polen cad prin plasa si ajung in sertarul stupului. In roinita folosim rame standard din cuib, asa ca popularea ei e o treaba foarte usoara. In perioada unui sezon putem imperechea 2 sau 3 matci si deci putem forma 2-3 roiuri. Sa nu credeti ca la acest lucru am ajuns deodata. Totul a insemnat o lunga perioada de cautari, perfectionari, discutii cu alti apicultori iar la cea de a cincea generatie a biostupului, am ajuns din dorinta de a-l face cat mai practic si mai performant. In tot acest proces am fost ajutat si de domnul Viorel Sfichi, un constructor extrem de priceput si de riguros, care a simtit ca poate executa acest stup la un nivel calitativ foarte ridicat. A contat foarte de mult si faptul ca domnul Viorel este si un apicultor pasionat si stie cata influienta poate avea un milimetru in plus sau in minus.
Variantele de Bio Stup
Asa cum se observa si in poza de mai sus, modelele de Bio Stup sunt: Stationar (buzunarul pe 6 rame), Pastoral (o varianta cu buzunarul redus), Vagon / Pavilion. Bio Stup isi dovedeste performanta pe toata perioada unui an calendaristic: La iernat (3 in 1 sau 2 in 1 - este configurabil); La inmultire; La obtinerea unei productii mari de miere; La usurarea muncii apicultorului, etc.
Avantajele Bio Stup
1. Tinerea sub control a varozei folosind rama capcana
Rama capcana lucreaza pe toata perioada cat este interes pentru cresterea trantorilor (pregatirea pentru roire). Cand acest interes scade, femelele de varroa se muta in majoritate pe larvele de albina. Dupa culesul de la floarea soarelui (sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august) atacul puternic de varroa este la puietul de albina. Avem acum sansa sa prelungim captarea varroa inlocuind rama claditoare cu o rama din cuib pe care se afla matca. Datorita ochiurilor Hanneman de pe grila, matca va fi captiva pe aceasta rama dar va pastra contactul cu familia de baza. Puietul de albina va fi deparizitat apoi intr-un alt stup. Este important de retinut ca zona ramei capcana poate fi mentinuta in continuare ca si un "aspirator" natural de varroa, mult timp dupa ce interesul pentru cresterea trantorilor a disparut. Putem imbina deparazitarea completa cu inmultirea dirijata, folosind spatiul din spatele grilei unde izolam matca pe doua rame. Spatiul celor doua rame se realizeaza prin mutarea diafragmei pe ghidajul 2, iar pe grila se pune diafragma cu cele 4 ochiuri (2 ochiuri de miros si 2 ochiuri Hanneman). Cum se procedeaza practic? Am aratat si explicat pe larg in videomanualele Scoala de Apicultura - Volumele 3 si 4.
2. Interventia minima si rapida a apicultorului
Rama capcana este oglinda dezvoltarii familiei de albine, echivalenta cu joja de ulei la motor (nu este nevoie sa desfacem tot motorul pentru a verifica nivelul uleiului). Putem pune un diagnostic corect asupra nivelului de dezvoltare al familiei, fara a o deranja.
3. Temperarea roitului
Cata vreme trantorii sunt colectati in rama capcana, iar fagurelul cu trantori dupa capacire este indepartat, familia nu mai ajunge la numarul necesar de trantori si deci roitul este amanat. Trebuie mentionat ca aceasta procedura de colectare a trantorilor, trebuie insotita de eliminarea treptata a tuturor ramelor din cuib ce contin buchete cu celule de trantori astfel incat singura zona din stup alocata crestetii puietului de trantor sa fie zona ramei claditoare. Cata vreme are un spatiu unde sa creasca trantori, albina nu va mai construi celule pe alte rame si in alte zone din stup.
4. Maxima productie de ceara
Rama capcana poate furniza intre 6 si 10 faguri de ceara pura, in functie de puterea familiei.
5. Colectarea interna a polenului
Colectorul intern de polen, pe langa faptul ca nu mai depinde de intemperiile din natura, are si avantajul de a putea fi reglat in functie de cat doreste apicultorul sa lase polen si albinelor pentru cresterea puietului.
6. Colectarea apilarnilului
Se face cand larvele de trantori se afla in a 7-a zi de crestere iar nivelul de infestare e minim.
7. Fund multifunctional
Anti-varroa, tava colectoare de polen, zona de igienizare, detasabil si izolator termic iarna, asigura o buna ventilatie vara.
8. Accesul usor la hranirea, stimularea dezvoltarii a trei familii
Facem acest lucru cu hranitorul plasat in locul ramei capcana, iar albinele din cele trei familii prin ochiurile Hanneman vin si se hranesc. Din luna septembrie putem introduce o rama pe care se afla 1/2 kg - 1 kg de miere, iar albinele o trag in cuiburile lor (concentram mierea in cuiburi si continuam stimularea cu miere fara sa uzam albina). Cum hranitorul sau rama cu miere se introduc in spatiul ramei capcana (care acum este zona cea mai calduroasa din stup fiind situata in centru si nu la margine ca la un stup obisnuit) putem continua hranirea si stimularea pana toamna tarziu.
9. Introducerea sigura a unei matci imperecheate
Acest lucru il facem folosind spatiul ramei capcane, ajutandu-ne de ochiurile de miros si Hanneman, iar reusita este garantata.
10. Iernarea optima a albinelor
Bio Stupul este usor configurabil pentru a permite iernatul 3 in 1 sau 2 in 1 dupa cum poate decide apicultorul
11. Reducerea consumului de hrana cu 2/3
Cum albinele consuma mai putina miere pentru producerea caldurii, aparitia unei zile calduroase in mijlocul iernii nu mai este o necesitate stringenta, conducand si la o sanatate mai buna a albinelor.
12. Creste productia de miere cu cel putin 30%
Acest lucru este posibil datorita faptului ca putem realiza o densitate mare a albinelor in familia de baza, folosind albinele auxiliare din buzunarelul stupului (se inchide urdinisul buzunarelului si astfel albinele din buzunarel sunt obligate sa treaca prin ochiul Hanneman de pe diafragma, in familia de baza, mirosul fiind uniformizat). Nu deranjam familia de baza pe parcursul verii decat la extractie. Este cunoscut faptul ca familiile “uitate” sunt cele mai productive.
13. Produse apicole Bio
Acest model de stup, prin arhitectura si imbunatatirile sale, favorizeaza aparitia produselor Bio mult mai mult decat ar face-o un stup clasic. Cum nu mai folosim medicamente pentru tratarea varozei, boala care decimeaza masiv familiile de albine, albinele sanatoare, cu un sistem imunitar bun, pot face fata si altor boli care ar fi necesitat un tratament medicamentos. Daca se respecta si celelate norme legate de certificare bio (incepand cu zona melifera, sarma inox, rame din ceara naturala, extractie si depozitare in vase inox, etc) atunci sunt premize reale pentru recoltarea produselor apicole Bio.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Din respect pentru ceilalti vizitatori, va rog sa precizati si numele dumneavoastra in corpul comentariului.
Va multumesc!
prof. Ioan URSU